În plus, „zonele gri” din sport, precum momentele în care abuzul este justificat sub pretextul unei instruiri stricte sau trecute cu vederea ca parte a unor celebrări violente și lipsite de respect, pot ascunde comportamente dăunătoare care afectează profund sportivii, indiferent de vârsta lor. Un factor determinant al abuzului în sport este dezechilibrul de putere dintre antrenori și sportivi. Relația dintre cei doi poate fi dezechilibrată în mod semnificativ, oferind antrenorului autoritate și control asupra sportivului. Această dinamică de putere îi face pe sportivi extrem de vulnerabili la diverse forme de abuz, deoarece teama de repercusiuni, dorința de succes sau lipsa alternativelor le pot împiedica să raporteze sau să riposteze împotriva comportamentelor abuzive. Astfel, sportul, care ar trebui să fie un mediu de creștere și dezvoltare, poate deveni un spațiu periculos, în care limitele sunt ignorate, iar sportivii sunt supuși unor riscuri psihologice, emoționale și fizice.